luni, 14 iunie 2010

Obisnuinta

În anul 1911, la Blaj, când Aurel Vlaicu s-a ridicat în vazduh cu „pasarea” lui si a facut un ocol deasupra catedralei, porumbeii care îsi aveau cuibul prin turnuri s-au ridicat speriati, s-au înaltat în aer încât de-abia se mai puteau vedea si nu au îndraznit sa coboare decât dupa mai mult de o ora. Mai târziu, dupa multi ani, când pe deasupra au început sa treaca zilnic cursele de avioane, porumbeii nu se mai speriau si ramâneau linistiti la locurile lor.
La fel s-a întâmplat si cu caprele negre. Când primele avioane treceau pe deasupra stâncilor pe care îsi duceau traiul, caprele fugeau îngrozite în toate partile. Dupa un timp mai îndelungat, calatorii din avion se puteau delecta privind punctele negre care continuau sa pasca, fara nici un semn de agitatie sau de spaima.
Un padurar a fost martor al unui eveniment asemanator. Era vara si privea cu placere niste ciute cu vitei, care pasteau într-o poiana. Din departare a început sa se auda zgomotul unui avion care se apropia. Era un biplan militar care trecea peste munte. Ciutele si viteii si-au ridicat deodata capetele cu urechile ciulite. Padurarul astepta ca ele sa o rupa la fuga. Însa, când avionul a fost deasupra lor, s-a întâmplat ceva cu totul neasteptat. Toata ceata, ciute si vitei, s-a aruncat la pamânt si a ramas în nemiscare mult timp, chiar dupa ce primejdia trecuse. Când nu s-a mai auzit nimic, s-au ridicat si au început sa pasca iarasi, uitându-se din când în când spre cer si ciulind urechile. Ciudat mod de aparare, mai ales ca în apropiere exista padurea.
„Obisnuinta este a doua natura”. Foarte multe lucruri par imposibile la început, dar dupa aceea intervine obisnuinta. De exemplu: cine a crezut acum cinci sute de ani ca vor exista avioane care vor face curse între orasele importante de pe fata pamântului? Era o prostie sa crezi asa ceva. Dar acum ne-am obisnuit cu zgomotul motoarelor de avion sau elicopter.
Prima data când vrei sa faci o prostie, esti rezervat, te uiti foarte atent în jur sa nu te vada…, dar, dupa ce ai facut prostia de mai multe ori nu-ti mai este teama, nu te mai mustra constiinta, nu te mai sinchisesti deloc. Este deja o obisnuinta.
Nu va înselati: „Tovarasiile rele strica obiceiurile bune”. (1 Corinteni 15:33)
Ai grija ce prieteni îti faci! De obiceiurile rele se scapa foarte greu. [Viorel]

Devotional-"Exercitii de trezire", Editura Prisma, Tg.Mures

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu