Inteleptul poate fi bogat

Nimeni nu a condamnat înţelepciunea la sărăcie. Filozoful va avea parte de mari bogăţii, dar acestea nu vor fi sustrase de la cineva, nici nu vor fi mînjite cu sîngele altuia, ci vor fi dobîndite fără să aducă atingere cuiva, fără profituri murdare, iar cheltuirea lor va fi la fel de onorabilă precum obţinerea lor; din cauza lor nu va ofta nimeni, afară de invidioşi. Sporeşte-ţi bogăţia atît cît pofteşti; este onorabilă dacă, deşi cuprinde mult din ceea ce fiecare ar vrea să numească drept al său, nu cuprinde nici un lucru pe care vreun om ar putea să îl numească drept al său.

2. Înţeleptul nu se va retrage dinaintea bunăvoinţei sorţii şi moştenirea dobîndită prin mijloace cinstite nu îi va da nici motiv să roşească, nici să se fălească. Va avea totuşi de ce să se fălească dacă, deschizîndu-şi casa şi lăsînd întreaga cetate să îi vadă averea, va putea spune: „Dacă cineva recunoaşte ceva ce îi aparţine, să şi-l ia înapoi.” O! Va fi un bărbat mare, bogat pe deplin, dacă după aceste cuvinte va avea tot atît! O spun: dacă a permis, fără risc şi fără grijă, poporului să îi cerceteze casa, dacă nimeni nu a găsit ceva la el, pe care să îşi oprească mîinile, atunci va fi, cu deplină îndrăzneală şi la vedere, bogat.Seneca

(din De uita beata, traducere din latină de Vichi Dumitru)

You raise me up

Masura unui OM

Nu e criticul cel care conteaza, nu e omul care arata de ce cel puternic cade sau unde creatorul putea sa faca mai bine. Meritul apartine omului care se afla in arena; al carui chip este insemnat de praf si de sudoare; care lupta curajos; care greseste si care poate cadea inca, deoarece nu exista cucerire fara erori sau slabiciuni, dar care lupta intr-adevar pentru a se realiza, care cunoaste marele entuziasm si marea credinta, care actioneaza pentru o cauza nobila, care mai presus de toate cunoaste intr-un final triumful inaltelor tinte, si care in cel mai rau caz, daca greseste, cade cel putin glorios, astfel incat locul sau nu va mai fi alaturi de sufletele timide si tematoare care nu cunosc nici victoria si nici infrangerea.
Theodore Roosevelt

Traieste cu entuziasm

Tineretea nu este o perioada a vietii, este o forma a gandirii, este o conditie a vointei, este o capacitate a imaginatiei, o forta pura de sentimente, o preponderenta a curajului asupra timiditatii si a aspiratiei de aventura asupra iubirii. Nimeni nu devine batran pur si simplu pentru ca traieste un anumit numar de ani, indivizii imbatranesc doar fiindca renunta la idealurile lor. Anii rideaza pielea, dar renuntarea la entuziasm rideaza inima(sufletul). Preocuparea, dubiul, neincrederea, teama si disperarea te fac sa-ti pleci capul si sa respingi spiritul ce vrea sa se inalte. Chiar si la 60 de ani ca si la 16 exista acolo in inima fiecarei fiinte umane dragostea pentru minunatie, surpriza placuta a stelelor si a lucrurilor si a gandurilor ce se aseamana stelelor, neimblanzita provocare a evenimentelor, nesecatul apetit tineresc pentru acel dupa si bucuria jocului vietii.
Suntem tineri asemeni credintei noastre, batrani asemeni indoielii noastre, tineri asemeni increderii in noi insine, batrani asemeni temerilor noastre, tineri asemeni sperantei noastre, batrani asemeni deziluziei noastre. Ramaneti tineri pana cand sufletul vostru va fi receptiv la mesajele frumusetii, bucuriei, maretimii si fortei naturii, a omului si a infinitului. Cand totul va fi la pamant, cand cel mai ascuns unghi al sufletului vostru va fi acoperit de zapada pesimismului si de gheata cinismului, doar atunci veti fi intr-adevar batrani. Si Dumnezeu sa aiba rabdare cu sufletul vostru.

Samuel Ullman